Soarele nascandu-se dintr-un univers in gestatie, omul presimte in atmosfera manifestarea unui nou camp de constiinta. Caci a sosit timpul unei constiinte noi, a unei gandiri vii : omul trebuie sa-si deschida, prin suflul Gnozei, ratiunea adormita si sa invete sa respire Cunoasterea si Telul Universal. Constiinta omului-eu este chemata sa abandoneze iluziile sociale si religioase, ca si jocurile ei ezoterice, si sa se preschimbe intr-o constiinta a omului-microcosmos.
Cum se face ca, in ciuda atator semne, nu am ajuns inca la evidenta
ca omul este un absolut, o perfectiune care trebuie sa devina constienta
ca adevaratul sau domeniu de viata nu e doar Pamantul, ci insusi Universul
!
Nicicand apelul adresat omului nu a rezonat cu atata forta, nu l-a
adus la asemenea interogari, la o asemenea reconsiderare totala... la asemenea
tulburare. Omul sa nu-si mai renege inca odata stramosul Divin !
Gnoza Universala se face din nou simtita prin dezvaluirea perioadei in care vor apare cei ce vor cunoaste si vor realiza. Ea ii va smulge pe oameni din ghiarele fatalitatii si ii va impinge spre culmi. Aceasta este datoria adevarata a celor ce se recunosc in Ideea Gnostica Eterna : a sesiza imediat grandioasa posibilitate de a lucra pentru ca omenirea sa poata inainta constant, in sfarsit, spre inalta sa Destinatie.
Ce e Gnoza ? Este intelepciunea care depaseste orice inteligenta, cunoasterea
izvorata din Sfera de Origine, menita sa orienteze omul inca adormit spre
Viata adevarata, si sa-l ajute sa regaseasca Drumul de intoarcere catre
Patria pierduta.
Nu este o filozofie ce se adreseaza intelectului, nici o religie ce
intentioneaza sa emotioneze.
Gnoza este mai intai de toate Forta, Iradiere si Lumina. O radiatie
provenind din Sfera de Viata a Omenirii Primordiale, care insoteste omul
ratacit in tenebrele acestei lumi si il incita sa-si indeplineasca adevarata
vocatie. Singura ei concesie este de a veni spre voi imbracata pentru inceput
in forma scrisa sau vorbita, ca sa puteti intelege cate ceva.
Dar vai de cel ce ia vestmantul Gnozei drept Gnoza insasi...
Ea vine catre fiecare, omniprezenta, nu ca sa va trezeasca pe voi, oameni terestri, caci nu apartine acestei lumi. Ci forta ei iradiaza in lume cu intentia de a-l trezi pe cel de o natura cu ea : germenele spiritual, scanteia de Spirit din inima microcosmosului uman.
Caci doar acest centru spiritual, focarul sferei iradiante de viata care este microcosmosul omului, poate reactiona la acest impuls, poate sa se trezeasca si sa dea din nou nastere omului primordial, Omului Originar Divin. Invatatura Gnostica nu e deci doar un ansamblu de notiuni si directive, ci e inainte de orice o plenitudine de sapte raze care aduc omului posibilitatea de Intoarcere in Imparatia originara.
Gnoza, aceasta invatatura eliberatoare, se adreseaza urmatoarelor doua categorii de persoane :
De aceea Roza-Cruce de Aur, ca slujitoare a Gnozei, vorbeste despre
Intelepciunea Universala si scrie despre Calea ce duce spre Imparatia de
Origine a omului adevarat.
Chiar daca este o Scoala de Filosofie Ezoterica, ea nu doreste sa va
incarce cu informatii noi si interesante sau cu speculatii care sa va hraneasca
reveriile mistice. Este exclus ca Gnoza sa poata fi astfel revelata.
Singurul ei tel este sa puteti gasi singuri intrarea Caii si, eliberati
de orice autoritate exterioara,
sa puteti urca Muntele Sacru al Initierii in Misterele Imparatiei Originare,
ajungand astfel la viata omului-microcosmos. Tocmai spre aceasta noua faza
de realizare a omului adevarat ne impinge epoca actuala.
Realitatea sublima despre care marturiseste Roza-Cruce de Aur, activitatea
la care ea il incita pe cel ce cauta Adevarul, sunt mai mult decat suficiente
pentru a-l determina sa inceapa schimbarea fundamentala necesara.
Exista o Intelepciune, o Cunoastere originara de unde deriva toate
filozofiile, religiile si stiintele. In ea se afla cheia misterului uman,
a originii acestuia, a scopului lui. Dar omul obisnuit nu mai are acces
la aceasta cunoastere, Gnoza.
Prin caderea de constiinta de care amintesc atatea mituri, omul a rupt
legatura cu lumea luminoasa a Omenirii Originare. Limitat de propriile-i
simturi, el rataceste pe un Pamant ale carui suferinte, imperfectiuni si
contradictii le resimte. Dar pentru ca in sufletul lui pastreaza, gravata,
amintirea indepartata a acelei vieti primordiale perfecte, nu se poate
armoniza cu aceasta lume care ii este fundamental straina.
Astfel, impulsionat de o ardoare care depinde de experientele sale
si de dorinta de infinit si de perfectiune pe care o simte in el, va cauta,
mai mult sau mai putin constient, aceasta Cunoastere, cunoasterea Caii
Unice de Eliberare.
Or, starea lui de constiinta limitata il condamna sa nu-i perceapa decat
reflexele. Pe baza acestor reflexe deformate ale Intelepciunii originare,
el incepe sa fundeze nenumarate si adesea contradictorii filozofii, sisteme
religioase, metode oculte, etc...incercand in felul asta sa-si potoleasca
setea de infinit.
In timp ce atatea fiinte, in lipsa unei sigurante interioare, isi abandoneaza
libertatea spirituala unor "autoritati" exterioare si se multumesc sa adere
la una sau alta din conceptiile despre viata doar pentru ca le este impusa
de mediu, cel ce cauta cu putere adevarul nu se poate multumi cu atat.
Caci simte bine ca ele nu reprezinta decat fragmente deformate ale
unei Realitati care in sine este cu totul alta, si totusi Unica si Luminoasa,
si ca daca lasa frau liber jocurilor intelectuale, emotionale (religioase
sau oculte) va sufoca incet, printr-o existenta de compromis, posibilitatea
Vietii Absolute, a Vietii originare perfecte, care incearca sa renasca
in el.
Tocmai acestui cautator i se adreseaza Gnoza. Si in loc sa-l lase sa adoarma cu doctrine si sisteme linistitoare, ea ii tulbura, dimpotriva, tihna, il incita sa-si trezeasca dorinta de Absolut, sa reinvie in el Amintirea Taramului de Origine pe care odinioara l-a parasit, sa redevina acel Om-Microcosmos in care intregul Univers se regaseste.
Caci acesta pare sa fie telul vietii terestre : a regasi, prin nasterea
si dezvoltarea unei constiinte superioare ale carei elemente si organe
exista nefolosite in noi, calea ce ne permite reintegrarea in sfera Vietii
originare, ca fiinte adevarate. Acest taram al Vietii, acest "Pamant
Sfant", este Universul Septuplu in care planeta noastra nu reprezinta decat
un aspect, si la care au acces numai cei care au putut edifica o Constiinta
si un Suflet nemuritoare.
Aceasta Plan Originar de care ne vorbesc toate traditiile exista dintotdeauna.
Insa omul nu-l percepe mai mult decat o poate face un orb din nastere,
nevazator al orizontului ce-l inconjoara. Doar daca nu cumva, in loc sa
viseze doar la lumina, el chiar intreprinde o trezire a organelor constiintei
care
i-ar deschide portile acelui Taram.
Scopul Invataturilor Gnostice este, in consecinta, cel de a elibera omul de iluziile intelectuale, religioase si oculte in care il mentine ignorarea adevaratei sale naturi si a situatiei lui pamantesti, precum si a-l determina sa devina constient de telul sublim al vietii: sa realizeze chiar aici aceasta constiinta noua, "mantia de aur" a mentalului perfect care ofera acces la "Sala de Nunta" a initierii, inceputul adevaratei vieti omenesti.
Atat timp cat omul nu ia cunostinta ca prin comportamentul sau (care
pare sa fie cautarea paradisului pe pamant sau dincolo, obtinerea de "puteri"
prin intermediul stiintei sau prin metode de dezvoltare oculte) tradeaza
si deturneaza catre un interes personal Ideea Divina Originara ce zace
in profunzimile fiintei sale, el nu face decat sa se incurce in contradictii
crescande.
Si paraseste, impotmolit in nisipurile semi-certitudinilor si ale nenumaratelor
sisteme, puternicul impuls al acestei Vieti, pe care nu o poate imagina
nici o constiinta-eu.
Fraternitatea Gnostica a Roza-Crucii de Aur are ca unic tel manifestarea
in prezent a Marii Opere indeplinite de catre Fraternitatea Universala
a celor eliberati : sa restabileasca starea originara a omului.
Ca in orice perioada-cheie a dezvoltarii sale, umanitatea se confrunta din nou cu o alegere :
Insa ea vine in cautarea a ceea ce s-a pierdut - scanteia de Lumina,
germenele Eternitatii ascuns in inima oricarui om, si care de eoni isi
asteapta eliberarea.
Ea cheama fiinta umana la o revolta interioara totala, la un reviriment
absolut al vietii: facand apel la acea amintire nepieritoare a lumii de
lumina in care traia odata, o aseaza in fata imaginii Omului Primordial
Nemuritor care trebuie sa renasca in afara mormantului reprezentat de lume.
Aceasta renastere, reinviere, este un proces gigantic, prin care omul
terestru isi poate strapunge limitele, pentru a penetra viu in spatiile
vesniciei si a regasi constient implicarea in armonia Imparatiei Septuple
Originare, adevarata sa patrie.
Printr-un Drum in sapte etape, Fraternitatea il ghideaza pe cel ce cauta
Lumina sa se reuneasca singur, liber de orice autoritate si speculatii,
cu campul de iradiere pe care il manifesta Invatatura si Calea Eliberatoare.
In aceste timpuri in care revolutia Spirituala cuprinde lumea, Fraternitatea
Gnostica a Roza-Crucii de Aur se reveleaza cu scopul de a dezvalui misterul
Initierii in noua era, si de a chema candidatii la unicul tel real al vietii
: reconstructia, in Omul-Microcosmos, al Triplului Templu Divin Originar.
Imparatia aceasta de Lumina nu are nici o legatura cu lumea de dincolo,
astrala, acel spatiu subtil al planetei noastre unde cei morti subzista
un timp, in asteptarea urmatoarei reincarnari, care devine o noua posibilitate
de a urma calea.
Este o iluzie a considera ca astralul, cu paradisurile si infernurile
lui, cu invatatori, guru, sfinti si demoni, ar fi Imparatia Divina la care
suntem chemati.
Lumea de aici si cea de dincolo, vizibilul si invizibilul, nu sunt decat
cele doua aspecte complementare ale aceleiasi unice realitati terestre,
in care omul rataceste dintr-o reincarnare in alta, un camp de experienta
pasager si in nici un caz un scop in sine.
Roza-Cruce de Aur, ca orice Fraternitate Gnostica, respinge categoric
iluzia lumii astrale, caci tocmai prin aceasta mistificare la care colaboreaza
inconstient sau constient majoritatea religiilor, ideologiilor si grupurilor
oculte, se scufunda omul in uitarea Originii sale Divine.
Adevarata Imparatie, adevarata Patrie este Septenarul Divin, Septuplul
Pamant Originar unde, ca "Fiu al lui Dumnezeu", ca gandire vie a Gnozei,
fiinta umana participa la Marea Opera a infinitei creatii.
Odinioara, omul exista ca "Microcosmos". Ca rezumat al Cosmosului Divin, vibra in armonie cu acest Spatiu Originar, aceasta Imparatie a Cerurilor a carei constiinta s-a pierdut pana la a deveni amintire. Cu toate ca este totalmente despartit de ea, exista inauntrul lui, in inima, un Soare Divin latent, un principiu divin latent. Si acest Soare trebuie sa straluceasca din nou !
Atunci cand omul, copt indestul de experientele dure pe care le traieste de-a lungul multelor lui reincarnari, devine constient ca aici jos, cat si dincolo, totul apare si dispare. El nu gaseste in aceste spatii nici un principiu etern, nici o valoare divina, si sesizeaza in fine distinctia fundamentala dintre nenumaratele teorii filozofice, religioase, oculte, distruse in mod necrutator de legile naturii acesteia, si Calea Gnozei Universale.
Cel care, in sfarsit, constientizeaza vidul vietii sale centrate pe constiinta-eu, fara nici o certitudine, nici o perspectiva superioara, devine sensibil la apelul Gnozei care face sa vibreze in toata fiinta sa o nostalgie intensa. El poate incepe acum o cautare reala, o orientare spre Calea de Intoarcere. Asemenea fiului ratacitor din parabola initiatica biblica :
"adancit in sine, isi spuse : ma voi scula si voi merge la Tatal meu..."
Or, nu exista pentru om decat o devenire, si ea este uluitoare. Purtator
al scanteii de Spirit, al unei seminte de vesnicie, viata lui nu are sens
decat daca el dezvolta potentele infinite care dorm in microcosmosul uman.
In corpul omului se afla intr-adevar o intreaga structura adormita ale
carei linii de forta iradiaza intr-o vasta sfera magnetica, o "mica lume"
in care tot Universul se proiecteaza. Este "Cetatea" in care sufletul divin
- frumoasa adormita - asteapta intoarcerea Spiritului, a cavalerului care
o va trezi.
Cand Cristos declara : "Zic voua, sunteti Dumnezei" , constiinta
noastra comuna simte clar ca acest apel se adreseaza unei realitati mai
profunde decat dorintei oarecare de a atinge un paradis conform cu proiectiile
noastre. De aceea Calea Gnostica este fundamental diferita de orice tentativa
religioasa, mistica sau oculta a carei baza ramane mereu interesul personal,
caci omul nu poate renaste decat daca lucreaza la trezirea acestei cetati
a constiintei, si prin asta, la reconstructia Templului sau interior.
Printr-un formidabil proces de "trei zile", in trei etape, el trebuie sa regenereze total :
Este nedemn pentru om sa creada ca prin tehnici de respiratie, de concentrare,
de manipulare a organelor sistemului sau nervos subtil, a mentalului sau
si a anumitor functii biologice, el ar putea intra in Imparatie.
Roza-Cruce de Aur recuza in mod absolut, ca inutile si periculoase,
tehnicile oculte ale atator vraci incepatori, care, chiar daca dau rezultate
in anumite domenii ale "sferei astrale" terestre, distrug in schimb, definitiv,
posibilitatea eliberarii si a accesului la "Imparatia care nu e din aceasta
lume".
Corpul uman, cu vehiculele sale subtile - corp eteric, corp astral
si mental - nu-si poate dezvolta plenar posibilitatilor pana cand dominarea
excesiva a ego-ului nu inceteaza, pana cand nu se naste noua gandire, ca
omul sa reconstruiasca in el insusi un "suflet nemuritor".
Caci doar acesta este capabil sa reinvie fantasticul sistem microcosmic
uman, dupa planul originar.
Omul trebuie sa fie deci fiinta smulsa starii sale actuale.
Dar unde sa gasesti o valoare fundamentala, desprinsa de aceasta lume,
libera de orice emotivitate sau speculatie intelectuala ?
Nimic si nimeni nu poate aduce omului, pe terenul filozofic, religios
sau ocult, putinta eliberarii. De asemenea, el trebuie sa initieze o auto-revolta
totala, o schimbare fundamentala, cu scopul de a reda viata sufletului
originar.
In acest sens, al ajutarii cautatorului in eforturile sale de descoperire
a Portii, Roza-Cruce de Aur, ca toate Fraternitatile Gnostice din toate
timpurile, ii prezinta constiintei acestuia calea luminoasa ce duce la
ea, precum si liniile de forta ale activitatii de eliberare.
In functie de capacitatile si nivelul lor de constiinta, diversi cautatori
ai Luminii au suit anumite trepte ale intelegerii si realizarii Gnozei
Roza-Crucii. Mai multi dintre ei, in secolele 16-17, au facut cunoscute
anumite elemente exterioare ale acestei Cunoasteri, menite a-i reuni pe
cei aflati in cautare cu ideea gnostica pura care ii inspira.
In 1614 au aparut pentru prima oara opere transmise de Fratii Rozicrucieni
(Nunta alchimica a lui Christian Rosenkreutz , Fama Fraternitatis, etc...)
. Aceste texte, ca si inspiratorii lor, nu au fost decat arareori intelese,
insa au provocat nasterea unui curent puternic de cercetare ezoterica.
S-a brodat astfel mult pe seama Roza-Crucii, care a fost inconjurata de
o aura de mister, iar puternicul impuls catre Renasterea Omului Originar,
pe care ea il iradia, s-a imprastiat, diminuand.
S-a vazut astfel aparand un curent cultural, ce punea accent pe dezvoltarea
capacitatilor umane: reusita sociala, cautarea unui echilibru in viata,
studiul corpurilor subtile ale omului, achizitia de "puteri" aici jos,
dar mai ales dincolo, in astral.
Un alt curent, metafizic, cauta evolutia prin "spiritualizarea" constiintei
umane, cu o puternica aderare la ierarhiile oculte stabilite in anumite
regiuni de dincolo. El incearca in felul asta sa-l faca pe om sa atinga
stari "superioare" de constiinta si revelatie asupra propriului sau destin.
Toti incearca, in felul lor, sa se apropie de o anume forma de eliberare a omului. Si pentru ca isi spun gnostici, rozicrucieni sau francmasoni, ei au desigur dreptul la aceasta, sprijinindu-se pe venerabile traditii sau documente vechi, pentru a da greutate spuselor lor.
Dar cel ce se ataseaza impulsului originar descopera ca exista un gnosticism cu totul diferit, o alta Roza-Cruce, si o alta francmasonerie. Un curent universal care este si care va fi mereu. Acest curent, care provine din Fraternitatea Universala, se caracterizeaza prin faptul ca respinge integral orice tinta terestra, fie ea fizica sau metafizica, legata de natura terestra, atat aici jos cat si in sferele de dincolo. Caci el plaseaza omul in fata singurei cerinte: sa gaseasca Poarta de intrare in Imparatia Eterna.
Acest curent universal se sprijina pe :
Era noastra a fost astfel marcata de trei mari miscari nascute de acest curent universal: cea a gnosticilor crestini din primele secole, cea a manicheenilor si cea a Catharilor, iar in fundal - o continua munca axata pe Arta Regala a Alchimiei, datorata unor lucratori dispersati.
O a patra miscare gnostica este pe cale sa se nasca in prezent.
Un suflu nou se raspandeste asupra omenirii: tinde sa atinga omul in
profunzimea fiintei lui, in inima microcosmosului, unde scanteia de Lumina
asteapta, din timpuri imemoriale, ca el sa inceapa procesul de reconstructie.
Acest suflu nu lupta, ci munceste.
Nu combate pe nimeni, fiind in acelasi timp biruitor.
Iar datoria gnosticilor, bazata pe impulsul pe care il transmite, este
de a aminti oamenilor sensibili la exigentele unei transformari absolute,
ca legea fundamentala a reintoarcerii la Viata Originara este profund prezenta
in ei.
Doar acestei unice datorii ii este devotata Scoala Spirituala a Roza-Crucii
de Aur.
© 2002 < URL: http://www.roza-cruce-de-aur.org
>
Scrieti-ne